Mesaj Cu Miros De Iarna
Am vazut-o si am simtit furia , dragostea , durerea ,pasiunea ,ura .Ma hranesc cu sentimentele ei fara ca eu sa sufar cu adevarat si simt ca o folosesc insa nu regret nimic.Apreciez sinceritatea si usurinta cu care ma lasa in inima ei .As putea cu usurinta sa o fac sa sufere insa refuz .Tristetea ei e uneori e molipsitoarea ,uneori a amara dar alteori e dulce si de multe ori am sperat ca va fi trista si sa imi spuna fustrarile si nemultumirile .E tot ce imi ofera dar nici nu vreau mai mult ….sau poate vreau .Nici eu nu stiu si sunt confuz in ultima vreme.Ma pierd in ganduri si teorii si uit sa ma bucur de micile chestii ale vietii ce par idioate ,cretine . Am uitat sa ma bucur de cand ea mi s-a deschis si mi-a impartasit durerea . Iti trebuie curaj ,ea are curaj dar nu stie . Se subaprecieza si se considera lipsita de talent ,ca este un banala carte ,lipsita de importanta ce isi pierde vremea asteptand ca poate cineva ar sa o zareasca pe raft si ar sterge-o de praf ..citind-o in zilele in care el se simte prost .Dar ea nu stie ca nu e banala insa nu are pe nimeni sa ii zica ce este cu adevarat nici macar iubitul nu poate …poate nici eu nu pot insa cu siguranta as putea sa spun multe . De fiecare data cand o privesc imi lasa un gust amar ce il simt pana in maduva oaselor . Stiu ca nu sunt eu acela care o asteapta cand pleaca ,ca nu sunt eu acela care ii spune noapte buna . Pe cat de amar e gustul ,ochii ei verzi e antidotul perfect pentru a scapa de el . E un sentiment de cateva secunde care insa ma satisface . Am uitat sa ma bucur si pierd tot ce e in jur ….insa plang cand ea plange …rad cand ea rade ….sunt trist atunci cand e trista , urasc atunci cand ea uraste .Urasc cand se supara pe mine fara sa aibe un motiv intemeiat si ma face sa ma simt vinovat chiar daca nu am facut nimic .Cer scuze gandindu-ma ca poate am lovit-o si nu vreau sa fiu unul din ei ….nu vreau sa fiu inca un tip in lista ei neagra . Urasc cand imi spune ,,un pic “ insa ma si amuza in acelasi timp . Am zis ca as fi in stare sa fac multe insa momentan nu pot sa fac nimic . Pot sa alerg pana la ea atunci cand ma suna si cand are nevoie de cineva cu care sa vorbeasca . Pot sa o astept pe o banca goala ,pot sa o fac sa rada chiar si atunci cand este obosita si trista , pot sa invat franceza si sa o alint pe limb ape care ea o adora , pot sa o privesc atunci cand doarme si sa se simta in siguranta ,pot sa ii spun cat e de frumoasa chiar daca ea nu vede asta ,pot sa plang atunci cand si ea plange ,pot sa fiu soarele ce rasare dimineata si pot fi luna ce ii face noapte mai frumoasa …insa nu fac nimic pentru ca stiu ca ar fi gresit din partea mea . Am momente cand ma indepartez si nu mai vreau sa stiu ce simte dar esuez catastrofal dorind sa aflu si mai multe .Sunt un incapatanat esuat pe o insula singuratatii . Candva stiu sigur a fost si ea pe insula , insa am ratat-o crezand ca timpul ma va astepta si m-am inselat asa cum fac de fiecare data . Ochii ei iti patrunde mintea , fiecare neuron concentrandu-se la micile ei defecte care insa o fac asa cum este speciala chiar daca ea nu crede in asta .
Deja cred ca e prea mult …insa as putea sa vorbesc despre ea pana cand ar veni sfarstiul lumii si tot nu ar fi deajuns …..Am pierdut trenul ….nici macar nu am fost in gara sa o astept …..am ezitat si mi-am pierdut sansa …si acum altcineva o strange in brate ….si nu sunt EU .
